Perioada interbelica

Publicat de: Ioan Sorin Muresan

Turda în perioada interbelică


turda1Dezvoltarea industriala puternica pe care a cunoscut-o orasul Turda in perioada interbelica a avut repercursiuni si in plan social. alaturi de cresterea populatiei este semnificativa si cresterea numarului de case -fata de 1.869 de case in 1882 numarul acestora ajunge la 4.054 in anul 1930. La mijlocul celui de al patrulea deceniu in Turda functionau doua fabrici de ciocolata si bomboane, una de soda caustica, acid clorhidric etc. una de carbonat de calciu si sare Glauber, o turnatorie de fier si fabrica de masini, sase tabacarii, o fabrica de mobila, o fabrica de ciment, o fabrica de var, opt de obiecte de alabastru, trei de vase ceramice, una de sticlarie, una de portelan si una de caramizi refractare si gresie de coase, o fabrica de asfalt ("Bitumen"-Oprisani) s.a. In Turda aveau loc de patru ori pe an mari balciuri.

Institutiile decredit importante erau Filiala Bancii Nationale, Banca Centrala "Ariesana", Banca de credit, Banca Populara, Banca Judeteana, Casa de economi din judetul Turda, Banca Comertului s.a.

Invatamantul orasului Turda era reprezentat de Liceul de baieti "Regele Ferdinand", Liceul de fete "Principesa Elena", Liceul Comercial de Baieti, Gimnaziul Industrial, Scoala de Agricultura si Viticultura, Scoala de Horticultura, o scoala de ucenici, opt scoli primare si sase gradinite.

turda3In ce priveste viata culturala a orasului, Marea Unire de la 1 decembrie 1918 constituie momentul de descatusare a vietii spirituale din Transilvania, inclusiv din orasul de pe malurile Ariesului.

Inca din anul 1919 apare saptamanalul "Foaia noastra", schimbandu-si in acelasi an titlul in "Turda", a carui aparitie se prelungeste pana in anul 1926. In perioada 1926-1934 se tipareste la Turda gazeta saptamanala "Ariesul", editata de profesorul si poetul turdean Teodor Murasanu.
Sub titlul "Turda" mai sunt editate trei gazete saptamanale, cu aparitii de 1-2 ani, cu exceptia celei editate de Ion Pescariu in perioada 1919-1923, carora li se adauga cateva cotidiene efemere, buletine, monitoare oficiale si reviste literare.

Sa mentionam de asemenea ca la Turda au luat fiinta in 1926 tipografia si libraria "Ariesul" conduse de Teodor Murasanu, sustinute material de o societate anonima, de fapt de multi intelectuali turdeni. Revistele aparute la Turda in perioada interbelica sunt urmatoarele:

- "Fire de tort" - revista a elevilor Liceului "Regele Ferdinand", mai precis a membrilor Societati Literare "Titu Maiorescu". Au fost editate doar trei numere, 1 si 2-3, in anul 1925 sub coordonarea tanarului profesor de limba si literatura romana Teodor Murasanu. In numarul 2-3 elevul Pavel Dan, viitor prozator, a publicat analiza literara a poeziei "Ideal" de George Cosbuc.   

- "Abecedar" (1933-1934) - o revista liliputana aparuta initial la Brad la 11 mai 1933, editata de tinerii poeti Emil Giurca si George Boldea. Momentul aparitiei anticipeaza efervescenta revuistica romaneasca din Ardeal. Sa mai mentionam ca din septembrie 1933 (nr. 19-20) revista este condusa de profesorul si poetul turdean Teodor Murasanu, de emil Giurca, George Boldea, Mihai Beniuc, Pavel Dan. Numarul colaboratorilor creste, printre acestia numarandu-se: Lucian Blaga, Radu Brates, Olga Caba, Romulus Demetrescu, Emil Isac, Eugen Jebeleanu, Victor Papilian, Grigore Popa, Octav Sulutiu, G.M Zamfirescu si altii.   
- "Pagini literare" (1934-1943) - o revista noua, cu alt format, al carei prim numar apare la 15 mai 1934. Nasterea "bunei reviste de Turda", cum o va numi mai tarziu D.Murarasu, s-a produs la aproape doua luni de la incetarea aparitiei publicatiei "Abecedar". Cu alt titlu, deci, si cu dimensiuni mult sporite, noua revista condusa de Teodor Murasanu va apare la Turda aproape zece ani.   
- "Ogorul scolii" (1934-1945) - revista a Asociatiei Invatatorilor din judetul Turda-Aries. Publicatie cu aparitie lunara, a avut un scop pedagogic si cultural bine precizat. Colectivul de redactie era compus din: Gabriel Bruma (redactor sef), Al.Suciu si G.Dordai. Printre principalii colaboratori pot fi mentionati: N.Bucse, M.Nistor, Ion Albu din Lupsa, L.Pop din Nasaud, F.Stanica si altii.

In afara revistelor de limba romana la Turda mai apareau si o serie de publicatii de limba maghiara, "Aranyosszek" (Scaunul Ariesului), "Aranyosvidek" (Tinutul Ariesului), "Tordai Hirlap" s.a.
De asemenea corespunzator structurii confesionale a populatiei orasului, in Turda s-au celebrat servicii religioase in doua biserici ortodoxe, trei biserici greco-catolice, doua romano-catolice, doua reformate, una unitariana, una luterana, si o sinagoga.

Institutiile culturale ale orasului, care functionau in acea perioada erau: Despartamantul local al Astrei, Ateneul popular, Casa culturala, Cercul intelectualilor romani, Casina maghiara, cinci societati corale, un teatru, un cinematograf.

Viata spirituala a orasului era sustinuta si de o serie de biblioteci. Dintre acestea se remarca urmatoarele:
• "Biblioteca Reuniunii Femeilor Romana"
• Biblioteca Despartamantului "ASTRA"
• "Biblioteca Reuniunii Invatatorilor Greco-Catolici"
• "Biblioteca Tractului Protopopesc Greco-Ortodox"
• "Biblioteca Liceului Regele Ferdinand"

Sanatatea publica era asigurata de un spital de stat, un Dispensar "Principele Mircea", un stabiliment de bai, iar asistenta si prevederile sociale de Oficiul de asigurari sociale, Societatea de "Cruce Rosie", Societatea "Principele Mircea", Societatea pentru profilaxia tuberculozei, Oficiul T.O.V. Oficiul de plasare, de Asociatiile de femei romane si maghiare si de un azil pentru saraci. De remarcat preocuparile de valorificare a potentialului balneoclimateric al orasului, primele amenajari ale zonei Baile Sarate datand din jurul anului 1930.

Viata cotidiana a orasului avea sa sa cunoasca o bulversare a rosturilor sale odata cu dictatul impus Romaniei la 30 august 1940 la Viena. Turda a devenit, dupa un titlu din presa vremii: "Cetate a bejeniei romanesti". "Gazeta de la Turda" (1940-1945) ramane in timp o marturie de prima mana pentru reconstituirea dramaticului tablou al epocii. Regimul de teroare instaurat de administratia horthysta in teritoriul ocupat a insemnat tot atata suferinta morala si pentru turdenii care traiau cu infrigurare vestile aduse de expulzati si refugiati.

Dupa actul de la 23 august 1944, orasul Turda si zona din jur a trait saptamani de razboi devastator si a cunoscut aprige infruntari ale fortelor angajate in operatiunile militare. La 15 septembrie 1944, regimentul 14 dorobanti "Roman" a reusit sa realizeze un cap de pod peste Aries, la nord de satul Poiana, pozitie pe care a aparat-o cu inversunare in fata contraatacurilor inamicului. Vreme de trei saptamani trupele de infanterie romanesti ale Diviziilor 7 si 18, precum si de tancuri sovietice au purtat lupte grele pana la infrangerea rezistentelor fasciste, orasul Turda fiind eliberat la data de 4 octombrie 1944.

 


Actualizat la data de: 20/11/2014

Cautare
Contact

Primăria Municipiului Turda


P-ța 1 Decembrie 1918, nr. 28,
Mun. Turda, Județul Cluj, România
Telefon: 0264313160
Fax: 0264317081
E-mail: primaria@primariaturda.ro
Web: www.primariaturda.ro


 

 
Copyright © 2006- Municipiul Turda Harta site Powered by SOBIS Portal.