Turda în perioada 1848-1918

Publicat de: Ioan Sorin Muresan

Perioada 1848-1918

Orasul Turda a cunoscut in perioada 1848-1918 o evolutie care s-a inscris pe de o parte in aceea general transilvana, iar pe de alta parte a fost determinata de conditiile locale intre care un rol hotarator au avut situatia sa politico-administrativa de resedinta a comitatului Turda si de privilegiat al intalnirii intereselor economice si comerciale ale zonelor din care era alcatuit comitatul. Fostul comitat medieval Turda a cunoscut in vremea reformei administrative din anul 1876 o importanta modificare prin aceea ca partea sa estica a trecut la scaunul Mures, alcatuindu-se astfel comitatul Mures-Turda.
 

1848    Turda în perioada 1848 - 1918
 
Populatia orasului Turda prezinta o dinamica crescatoare. De la cei 6.364 locuitori inregistrati in perioada 1784-1787 (conscriptia Iozefina), Turda ajunge la 7.768 locuitori in 1854, la 9.434 locuitori in 1882 si la 13.455 locuitori in 1910. De asemenea numarul caselor din Turda era in 1857 de 1.678 pentru ca in anul 1882 numarul acestora sa junga la 1869. Dupa statistica dn 1882 cei 9434 locuitori ai orasului erau astfel distribuiti: maghiari-6.959 (73,7%), romani-1.794 (19%), germani - 128 (1,3%), tigani-190 (2.0%), armeni-36, slovaci-12, altii-315 (3,3%). Dupa anul 1880 numarul romanilor stabiliti in Turda va creste fara insa ca proportia lor sa depaseasca un sfert din populatia orasului. Alaturi de extractia sarii, inaintea primului razboi mondial, mai functiona la turda o fabrica de bere, una de gips, alta de celuloza, pentru ca in anul 1913 sa fie infiintata fabrica de ciment.

In timpul revolutiei de la 1848, orasul Turda a cunoscut din plin febra evenimentelor in derularea lor cronologica. Inca inaintea adunarii de la Blaj, in oras au fost aduse intariri militare si s-a trecut la infiintarea unei "garzi cetatenesti" maghiare pentru care au fost alocate fonduri si s-au solicitat arme, iar spre oras se indreptau doua companii secuiesti. Orasul devine un bastion intarit al fortelor care s-au opus revendicarilor legitime ale romanilor. Printre participantii la Adunarea Nationala de la Blaj se aflau si fii satelor din imprejurimile Turzii.

Dupa promulgarea patentei imperiale din anul 1854 s-a inregistrat un val de revolte ale taranilor impotriva abuzurilor care au insotit actiunile de segregare si comasare a pamanturilor, asa cum au fost acelea din primavara anului 1859 de la Calarasi, Moldovenesti, Cornesti, Valisoara. Aplicarea prevederilor patentei, cu intreg cortegiul de abuzuri, au generat un lungsir de procese intre tarani si marii proprietari. In timpul acestor procese, figura unuia dintre aparatorii taranilor, dr. Ioan Ratiu, avea sa se impuna pregnant in inimile si constiintele acestora. In legatura cu acest capitol al activitatii dr. Ioan Ratiu au fost subliniate cu deplina indreptatire urmatoarele idei: "A pleda pentru tarani sau pentru nobili in procese juridice care se incadrau in procesul social-istoric de subminare a relatiilor agrare feudale nu inseamna doar indeplinirea unui act profesional, ci implicit o atitudine politica, avand atat componente sociale cat si nationale. Pozitia la care dr. Ioan Ratiu s-a ridicat, incepand cu al saptelea deceniu al secolului trecut, in miscarea nationala a romanilor transilvaneni si care a facut din Turda, pana la Memorandum un centru al acestei miscari, se datoreazain buna masura popularitatii obtinute prin activitatea sa neobosita de pledant pentru cauza taranilor, impotriva nobililor, in procesele urbariale".

Un alt capitol cu multiple semnificatii nationale a fost reprezentat de eforturile turdenilor depuse in vederea infiintarii aici a unei scoli romanesti. Conceputa in folosul romanilor din intreaga zona, aceasta scoala ar fi urmat sa contribuie major la promovarea intereselor lor nationale. De o semnificatie deosebita apare calatoria intreprinsa in august-septembrie 1869, de acelasi dr. Ioan Ratiu, la Bucuresti, unde a fost stabilit sistemul de colectare de ajutoare banesti pentru scoala din Turda.

Inceputul primului razboi mondial a dus la o considerabila inrautatire a situatiei sociale si nationale a romanilor din intreaga Transilvanie. Inrolarile pe front, lipsa bratelor de munca, repetatele rechizitii, cresterea costului vietii, specula in vanzarea produselor de stricta necesitate indeosebi a celor alimentare, precum si abuzurile autoritatilor in efectuarea rechizitiilor, in trimiterea la muncile fortate si in acordarea ajutoarelor de razboi familiilor celor plecati in transee au fost atatea cauze ale nemultumirilor.

S-a ajuns astfel la izbucnirea, inca din toamna anului 1917, a razvratirilor locale care vor lua o mare amploare in cursul anului urmator. In fata situatiei generalizarii nemultumirilor maselor, in septembrie 1918, autoritatile locale cereau intariri ale aparatului represiv, cu justificarea ca, altfel, "ordinea publica se va prabusi" Perimata "ordine publica aparata cu disperare de oficialitati a fost supusa, in aceasta toamna fierbinte a anului 1918, asaltului celor multi, in fata caruia avea cu adevarat sa se prabuseasca.

In prima saptamana a lunii noiembrie 1918 a fost constituit Consiliul National Roman al comitatului Turda in frunte cu Al.Ratiu si I.Boieriu, iar apoi Consiliile Nationale de plasa si comunale, luand astfel nastere, prin vointa maselor populare, noile organe de conducere care si-au asumat atributiile politico-administrative la nivelurile respective.

 


Actualizat la data de: 20/11/2014

Cautare
Contact

Primăria Municipiului Turda


P-ța 1 Decembrie 1918, nr. 28,
Mun. Turda, Județul Cluj, România
Telefon: 0264313160
Fax: 0264317081
E-mail: primaria@primariaturda.ro
Web: www.primariaturda.ro


 

 
Copyright © 2006- Municipiul Turda Harta site Powered by SOBIS Portal.