Hotărârea nr. 213 privind aprobarea realizarii parteneriatului intre autoritatile publice implicate in promovarea proiectului “CIRCUITUL CASTRELOR ROMANE SI AL CETATILOR DACICE IN NORD-VESTUL TRANSILVANIEI”

28 iunie 2024

Consiliul Local al municipiului Turda, intrunit in sedinta ordinara in data de 24.08.2006;

Luand in dezbatere Proiectul de hotarare cu privire la privind aprobarea realizarii parteneriatului intre autoritatile publice implicate in promovarea proiectului “CIRCUITUL CASTRELOR ROMANE SI AL CETATILOR DACICE IN NORD-VESTUL TRANSILVANIEI”, elaborat din initiativa d-lui primar ec. Tudor Stefanie;

Avand in vedere raportul de specialitate al Compartimentului Proiecte de Finantare si avizul Comisiei de Specialitate nr.1 (pentru buget-finante, prognoze economice, investitii), al Comisiei de Specialitate nr.3 (pentru urbanism si amenajarea teritoriului, administrarea domeniului public si privat, protectia mediului, investitii) si al Comisiei de Specialitate nr. 5 (pentru invatamant, cultura, sanatate, tineret, sport, turism) ale Consiliului Local;

In temeiul prevederilor art. 38 alin 1 si 2 lit “b” si “e”, alin 4 lit “d”, alin 7 lit “a”, art. 46 alin 2 lit “f”, alin 5 si art. 120^7 lit “b” din Legea nr. 215 / 2001 privind administratia publica localacu modificarile si completarile ulterioare;

H O T A R A S T E:

Art.1. Se aproba realizarea unui parteneriat intre Consiliul Judetean Salaj (titularul aplicant), Consiliul Local al Municipiului Turda, Consiliile Locale ale Comunelor Mirsid, Buciumi, Romanasi si Consiliul Local al Orasului Simleul

Silvaniei pentru pregatirea si promovarea proiectului “Circuitul castrelor romane si al cetatilor dacice in Nord-Vestul Transilvaniei” in vederea finantarii din fonduri structurale.

Art.2. Se aproba contributia financiara a Consiliului Local Turda aferenta elaborarii studiului de fezabilitate pentru proiectul “Circuitul Castrelor romane si al cetatilor dacice in Nord-Vestul Transilvaniei”, locatia Turda, impreuna si solidar cu celelalte Consiliul Judetean Salaj si Consiliile Locale partenere.

Art.3. Acordul de Parteneriat va fi supus aprobarii Consiliului Local Turda si se imputerniceste Primarul municipiului Turda sa semneze acest document si orice alt document cerut de procedura promovarii si implementarii proiectului.

Art.4. Cu comunicarea si ducerea la indeplinire a prezentei se incredinteaza Consiliul Judetean Cluj, Consiliul Judetean Salaj, Primarul muncipiului Turda, Secretarul municipiului Turda, Compartimentul Proiecte de Finantare, Directia Economica.

PRESEDINTE DE SEDINTA,

Stelian MARGINEAN

CONTRASEMNEAZA

SECRETARUL municipiului TURDA,

Jr. Paula POPA

Nota: Problemele de mai sus au fost analizate si avizate de Comisia de specialitate nr. 1 a Consiliului Local al municipiului Turda, prin presedintele acesteia, dl. Felezeu Eugen, Comisia de specialitate nr. 3 a Consiliului Local al municipiului Turda, prin presedintele acesteia, dl. Miclaus Vasile si de Comisia de specialitate nr. 5 a Consiliului Local al municipiului Turda, prin presedintele acesteia, d-na Adamosy Clara.

VOTURI:

Pentru 16

Împotriva –

Abţineri –

Numărul total al consilierilor este 21

Numarul de consilieri prezenti este de 16.

APROBAT

PRIMAR

ec. TUDOR STEFANIE

RAPORT DE SPECIALITATE SI EXPUNERE DE MOTIVE

Obiectul prezentului raport il constituie aprobaarea realizarii unui parteneriat intre Consiliul Judetean Salaj (titularul aplicant), Consiliul Local al Municipiului Turda, Consiliile Locale ale Comunelor Mirsid, Buciumi, Romanasi si Consiliul Local al Orasului Simleul Silvaniei pentru pregatirea si promovarea proiectului “CIRCUITUL CASTRELOR ROMANE SI AL CETATILOR DACICE IN NORD-VESTUL TRANSILVANIEI”(Porolissum, Potaisa, Buciumi, Simleu Silvaniei) in vederea finantarii din fonduri structurale.

Castrul Legiunii a V-a Macedonica de la Potaissa este cel mai mare castru de legiune cu functionare indelungata in Dacia. O parte din vestigiile cercetate arheologic in castru au fost consolidate si conservate, devenind puncte vizitabile.

Data fiin importanta obiectivului pentru promovarea identitatii cultural-istorice, se impune transformarea Castrului Roman de la Potaissa in obiectiv bine conservat si includerea sa intr-un circuit turistic.

Initiativa Consiliului Judetean Salaj propune ca prioritar pentru perioada 2007-2013 proiectul ““CIRCUITUL CASTRELOR ROMANE SI AL CETATILOR DACICE IN NORD-VESTUL TRANSILVANIEI”, fiind inclus in Lista de Proiecte Prioritare depusa la Agentia pentru Dezvoltare Nord-Vest finantabil prin Planul Operational Regional.

Proiectul are ca scop modernizarea infrastructurii turismului cultural-istoric din zona castrelor Porolissum (Romita), Buciumi, Potaissa si cetatea dacica din Simleul Silvaniei. Actiunile propuse in acest proiect pentru locatia Turda vizeaza:

reabilitarea a doua cai de acces auto (str. Ioan I. Russu, Castrul Roman, Cetatea Romana, Romana) si a unei cai de acces pietonale (str. Pictor Teodor Aman, partial);
realizarea unor spatii specifice pentru manifestari culturale si expozitionale;
realizarea unor chioscuri de promovare turistica cu functiuni specifice (informare, promovare, toaleta, etc);
materiale promotionale si machetele castrelor;
realizarea unei constructii din materiale usoare care sa integreze poarta de acces in Castrul de la Potaissa care sa redea arhitectura cladirilor initiale;
constructia a 10 casute din lemn pe terenul situate la NV de castrul de la Potaissa si conectarea acestora la reteaua de energie electrica (spatii de cazare pentru studentii care isi efectueaza practica arheologica in acest castru);
realizarea iluminatului monumental architectural, ambiental si stradal
imprejmuirea de protectie a castrului de la Potaissa.

Avand in vedere faptul ca pentru realizarea proiectului este necesara executarea unui studiu de fezabilitate comun, mentionam ca parte din acest studiu care vizeaza reabilitarile si investitiile ce se vor executa in zona Turda, vor fi suportate din bugetul local. Modalitatile de colaborare intre parteneri, atributiile si responsabilitatile fiecaruia precum si cofinantarile fiecarei parti vor fi stipulate intr-un acord de parteneriat a carui continut va face obiectul unei alte hotarari a Consiliului Local Turda.

SEF SERVICIU

ROXANA POPESCU

CONSULTANT EXPERT

CODRUTA BUNGARDEAN

Intocmit: consilier Malschi Alexandra

FISA DE PROIECT SINTETICĂ

1. Titlul proiectului: Circuitul castrelor romane şi a cetăţilor dacice în Nord-Vestul Transilvaniei (Porolissum(Romita), Potaissa, Buciumi, Şimleu Silvaniei)

2. Prioritate POR : 3 – Dezvoltarea turismului regional si local

3. Domeniu de intervenţie:

Restaurarea si valorificarea patrimoniului istoric si cultural;
Creşterea calităţii serviciilor turistice de cazare şi agrement.

4. Localizare: România, Regiunea de Dezvoltare Nord-Vest, Judeţele Sălaj şi Cluj

5. Costuri eligibile: 6.420.000 EURO

– Realizarea a 4.850 m drum de acces şi a unei poteci montane rustice din trepte din lemn;

– Reabilitarea vechilor instalaţii romane ale izvoarelor şi a bazinelor de captare încă funcţionale la Porolissum;

– Realizarea a 20 de locuri de cazare cu funcţiuni specifice la Castrul Roman de la Porolissum ;

– Reabilitarea şi transformarea într-un centru de conferinţe şi documentare a vămii oraşului Porolissum şi crearea unui centru (gen mansio) de promovare a ofertei culturale turistice specifice vieţii din epoca romană;

– Racordarea circuitului de vizitare a oraşului antic la noul acces prin reabilitarea intregii trame stradale antice, a pieţei centrale din forum şi a intrărilor in oraşul roman;

– Spaţii de promovare(chioşcuri turistice) la Potaisa, Buciumi, Romita şi Şimleu Silvaniei;

– Realizarea unor spaţii pentru manifestările culturale (festivaluri, spectacole în aer liber)la toate locaţiile propuse.

– Realizarea unui sistem de transport pe cablu(telecabina) la situl de la Şimleu Silvaniei.

6. Beneficiari directi si parteneri:

Beneficiari directi: Consiliul Judetean Sălaj

Partener: Consiliile locale Turda, Şimleu Silvaniei, Buciumi, Mirşid

7. Cadrul general şi justificarea necesităţii:

Castrul Roman Porolissum – Moigrad(Judeţul Sălaj):

Apreciind rolul strategic şi militar deosebit al acestui punct de trecere şi al trecătorii propriu-zise Poarta Meseşană, Imperiul Roman şi-a stabilit frontiera limes-ul provinciei Dacia pe Muntele Meseş. Întreg culoarul de trecere ( Ortelec – Moigrad – Creaca -Jac) a fost fortificat in epoca romană (sec.II – III d.Chr.), romanii construind aici două mari castre (cazărmi) de piatră şi alte cinci fortificaţii (cazărmi) mai mici de tip burgus pentru cei peste 4500 de soldaţi romani ce reprezentau garnizoana de la Porolissum.

Întreaga zona de trecere a fost blocată prin construirea a peste 8 km. de santuri si valuri de pamint şi ziduri pentru apărare, iar trecătoarea propriu-zisă, linia avansată de apărare, punctul „La Strâmtură ” a fost blocat de un zid de apărare cu grosimea de cca. 1,20 m. şi cu o lungime de cca.6,5 km. comparabil cu zidul similar din Anglia(Britania antica) celebrul Hadrian’s Wall. Toate aceste valuri, şanţuri si ziduri de apărare , turnuri ( foişoare ) de obervaţie şi de apărare, sunt vizibile la suprafaţa terenului şi uşor de vizitat. În jurul celor două castre romane construite pe înălţimile zonei pe dealurile Pomet si Citera, în mijlocul culoarului de trecere, pe terasele care coboară circular spre toate punctele cardinale, s-au dezvoltat aşezările civile romane pendinte de cele două castre( cazărmi militare).

Aşezarea civilă ce se edifică în jurul castrului de pe dealul Pomet, se dezvoltă remarcabil în sec.II d. Chr., ea devenind la începutul sec. III d.Chr.- municipium – în timpul împăratului Septimius Severus, având denumirea Municipium Septimium Porolissense. Oraşul Porolissum a fost vizitat în anul 214 d.Chr. de împăratul Caracalla şi a avut in aceea perioadă cca. 20.000 de locuitori.

Lucrările de cercetări arheologice şi completate ideal cu lucrările de conservare, realizate la Porolissum ( Moigrad – Jac ) în ultimii 25 de ani, au scos la lumină şi au conservat „in situ” monumentele principale ale oraşului roman Porolissum ajuns – municipium – în timpul împăratului Septimius Severus, oraş care a fost capitala provinciei Dacia Porolissensis înfiinţată de împăratul Hadrian încă de la anul 123 d.Chr. – întreaga zonă fiind în fapt un mare muzeu în aer liber uşor de vizitat de către turişti.

Astfel pot fi vizitate templele lui Liber Pater, templul zeului oriental Bel, templul egiptean,cladirea cu fântînă, şase clădiri pentru locuit, clădirea vămii romane – singura clădire vamală cunoscută în Imperiul roman, precum şi vizitarea celor 350 m. de drum roman păstraţi intacţi din epoca romană. Reconstituirea integrală pentru turism a cel puţin 6 piloni ai apeductului oraşului Porolissum este o cerinţă a lucrărilor de restaurare viitoare.

Cel mai important monument istorico-arheologic al Potaissei este castrul legiunii a V-a Macedonica situat pe platoul Dealului Cetăţii. În anul 1958 s-au executat primele săpături arheologice, cercetându-se elementele de fortificaţie de pe laturile de sud şi est şi bastionul din colţul de sud-est.

La castrul Roman de la Romita, Judeţul Sălaj există decopertate şi conservate in situ Termele Castrului de dimensiunea 30×40 m de la Brusturi – Romita, castru care adăposteşte unităţile militare romane Cohors II Britannica şi Cohors VI Chracum. Mai poate fi refăcut şi bastionul din dreapta Porţii Praetoria şi poarta în sine.

Castrul de la Potaissa – Turda, Judeţul Cluj, este cel mai mare castru de legiune cu funcţionare îndelungată în Dacia. Cu laturile lungi (de nord şi sud) de 573 m şi cele scurte (de est şi vest) de 408 m, uriaşul dreptunghi pe care-l descrie castrul ocupa o suprafată de 23,37 ha. Legiunea V-a Macedonica a fost transferata la Potaissa, in anul 168, pentru apararea Daciei nordice. In prima jumatate a secolului III, Potaissa devine unul din cele mai însemnate orase ale provinciei Dacia, cu o populatie de aproximativ 25.000 locuitori. Cel mai important edificiu cercetat arheologic este clădirea comandamentului(principia), situată în centrul castrului, la intersecţia drumurilor principale.Ocupând o suprafaţă de aproape 1 ha, este una dintre cele mai mari clădiri de comandament cunoscute în Imperiul Roman.

Cetatea dacică de la Şimleu Silvaniei se află pe Măgura Şimleului, cel mai înalt punct din zonă. Aşezarea şi cimitirul dacice de pe vârf sunt cercetate sistematic de MJIAZ de mai mulţi ani. Locul poate fi un excelent punct turistic, cu atât mai mult cu cât este un loc de observaţie pentru toată Depresiunea Şimleului.

Castrul roman de la Buciumi, cu rol de apărare, parţial restaurat este un castru roman din piatră, cu dimensiunile de 140X160 m care adăpostea trupa militară Cohors II Naervia Britonum. Soldaţii erau în număr de 1000 şi apărau o porţiune de 10 – 15 km din frontiera Imperiului Roman de pe Muntele Meseş – Limes Porolissensis. Sunt conservate in situ: Comandamentul, 6 barăci pentru soldaţi şi cele 4 porţi pentru acces de pe cele 4 laturi ale castrului.

8. Proiectul răspunde următoarelor obiective generale:

Creşterea competitivităţii turismului prin modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii şi a ofertei turistice, inclusiv investiţii în crearea de noi atracţii turistice

9. Corelarea cu Planul National de Dezvoltare 2007 – 2013 si a celui Regional

PND: Prioritatea nr. 6 Diminuarea disparitatilor de dezvoltare intre regiunile tarii, sub-prioritatea 6.3.3. Dezvoltarea turismului regional si local – valorificarea potenţialului turistic şi cultural al regiunilor şi creşterea contribuţiei acestor domenii la dezvoltarea regiunilor.

PDR: Obiectiv specific 1.2 Creşterea competitivităţii sectorului turisitc prin modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii şi serviciilor turisitce, inclusiv investiţii în crearea de noi atracţii turisitce

1.2.1 Restaurarea şi valorificarea patrimoniului istoric şi cultural

Prioritate POR : 3 – Dezvoltarea turismului regional si local

Planul Judeţean de Dezvoltare(PDJ 2007 – 2013): integrat în portofoliul judeţean de proiecte POR

10. Descrierea proiectului:

Modernizarea infrastructurii turismului cultural din zona castrelor Porolissum(Romita), Buciumi, Potaisa şi cetatea dacică din Şimleu Silvaniei

Documente/studii existente:
- Studii de fezabilitate cu privire la realizarea drumurilor de acces
- Studiu de fezabilitate – Castru Roman “Porolissum”
- Studii de prefezabilitate cu privire la amenajarea complexelor
Obiective specifice:

Introducerea în circuitul turistic naţional şi international a unei zone cu un uriaş potenţial turistic
Crearea cadrului organizatoric şi de infrastructură pentru îmbogăţirea şi modernizarea ofertei culturale specifice zonei
Crearea unei zone pentru investitii turistice private(spaţii de cazare, etc.).

11. Grupurile ţintă:

Turiştii români şi străini
Locuitorii Regiunii Nord-Vest şi ai Judeţului Sălaj
Potenţiali investitori

12. Descrierea principalelor activităţi:

1. Întocmirea proiectelor tehnice pentru fiecare obiectiv în parte – 500.000 EURO
2. Realizarea unor drumuri de acces de interes turistic la fiecare locaţie: Porolissum (modernizarea celui existent şi a parcării, precum şi modernizarea celui pietruit până la castrul de jos şi punte de acces de la Romita), Şimleu Silvaniei(fundaţie, corp de drum, acostamente, rigole, parcare),Potaisa(fundaţie, corp de drum, acostamente, rigole, parcare) iar la Buciumi va fi realizată o potecă montană rustică cu trepte din lemn şi o parcare.
4850 m de drum de acces – 550.000 EURO
1. Reabilitarea vechilor instalaţii romane a izvoarelor şi a bazinelor de captare acolo unde este posibil, precum şi realizarea unor reţele de alimentare şi canalizare noi– 950.000 EURO.
2. Reabilitarea şi transformarea într-un centru de conferinţe şi documentare a vămii oraşului Porolissum şi crearea unui centru (gen mansio) de promovare a ofertei culturale turistice specifice vieţii din epoca romană – 450.000 EURO
3. Realizarea unor spaţii specifice pentru manifestări culturale şi expoziţionale la Porolissum, Buciumi, Potaisa, Şimleu Silvaniei – 660.000 EURO
4. Construirea de spaţii de cazare la Porolissum – 700.000 EURO
5. Realizarea unor chioşcuri de promovare turistică cu funcţiuni specifice(informare, promovare, spaţii pentru toaletă, etc.) pe toate locaţiile(excepţie Porolissum, unde se realizează prin Centrul de Promovare) – 380.000 EURO;
6. Prelungirea prin cabluri îngropate şi conducte de-a lungul noului drum, a liniilor de electricitate până în zona de învestiţie din jurul acestui nou acces şi apoi până în vechiul oraş roman de-a lungul vechii trame stradale antice – Castrul Roman Porolissum– 680.000 EURO.
7. Realizare iluminat monumental arhitectural, ambiental şi stradal la toate locaţiile – 1.100.000 EURO.
8. Realizarea unui sistem de transport pe cablu(telecabină) la situl dacic de la Şimleu Silvaniei – 450.000 EURO

13. Rezultate aşteptate:

- - Creşterea numărului de turişti anual.
  - Crearea de spaţii de cazare, puncte de informare pentru turişti,
  - Asigurarea unor servicii specifice pentru turisti: lecţii de călărie, activităţi de tras cu arcul, aruncarea suliţei, alimentaţie tradiţională specifică epocii romane, refacerea unor ateliere meşteşugăreşti tradiţionale din epoca romană ( olărit, ţesut, fierărie, produs pâine în cuptor ), refacerea unei tabernae ( cîrciumi ).
  - Realizarea de baze arheologice pentru diversele Universităţi sau Colegii care vor efectua lucrări de cercetare şi conservare (ex. la complexul arheologic Porolissum).
  - Intrarea zonelor propuse în circuitele naţionale şi internaţionale de turism,
  - Prin pitorescul ei zona limitrofă a accesului nou construit va deveni o zonă de investiţii pentru construirea de case de vacanţă.
  - construirea unei baze de agrement (tabără) pentru copii, deja solicitată la Porolissum,
  - creşterea numărului de vizitatori prin îmbogăţirea ofertei culturale pentru vizitarea întregului sistem roman de apărare a Daciei „Limes Porolissensis”
  - vor fi construite 20 de locuri de cazare la Porolissum
locuri de muncă pentru şomerii şi muncitorii din aceste zone în vederea realizării investiţiilor propuse;
zonele învecinate locaţiilor devin puncte de atracţie pentru investiţii în infrastructură turistică;

Întreaga activitate de reabilitare a zonelor turistice, va fi realizată în aşa mod încât să afecteze cât mai puţin mediul şi aspectul pitoresc.Toate instalaţiile vor fi realizate subteran (curent, gaz, apă).

Prin toate lucrările de investiţie propuse se va impune respectarea normelor cerute de prevederile Legii Monumentelor Istorice, vizând realizarea unor investiţii în zona de protecţie a unur asemenea complexe arheologice.