Initial, pe acest loc, sotia sa (Doamna Stanca), cu invoirea principelului Transilvaniei Gabriel Báthory, a reusit sa ridice o capela in stil bizantin, distrusa ulterior intentionat de catre nationalisti fanatici maghiari. Capela a fost realizata sub forma unei troite, asa cum este reprezentata pe o acuarela realizata in 1820, achizitionata de istoricul turdean István Téglás (1853-1915), apoi de contele József Kemény (1795-1855) din Luncani.
Pe locul fostei capele, a fost realizata in anul 1923 de catre Comitetul Femeilor Romane din Turda o Troita din lemn, la recomandarea si la dorinta Regelui Ferdinand I, exprimata la vizita sa, impreuna cu Regina Maria, prin Turda in anul 1919. Realizarea Troitei a fost posibila si cu sprijinul „Societatii monumentelor istorice” din Bucuresti. Troita de lemn, in prezent expusa la Muzeul de Istorie din Turda (din anul 1977), este lucrata in stil popular. Ea are gravata inscriptia: „Aici a fost rapus marele voievod Mihai Viteazul la 9 august 1601”.
Monumentul nou (obeliscul) a fost inaugurat la 8 mai 1977, în locul troitei din lemn ridicate in 1923 de catre Societatea Femeilor Romane din Turda, cu prilejul sarbatoririi unui secol de la proclamarea independentei de stat a Romaniei.
Inalt de 1601 cm, Monumentul este opera sculptorului Marius Butunoiu. Este construit din beton armat, placat cu travertin de Ruschita, pe un soclu dreptunghiular din tuf vulcanic. Are trei laturi simbolizand cele trei principate romane unite sub Mihai Viteazul in anul 1601. La baza fiecarei laturi se afla stemele celor trei principate romane, executate din marmura alba de Simeria, la fel ca si placa mormantului, de catre artistul clujean Vasile Rus Batin. Vechea troita din lemn se afla la muzeul de istorie din Turda.
Dupa glorioasa victorie obtinuta la 3 august 1 601 la Goraslau, impotriva ostilor nobiliare comandate de Sigismund Bathory, Mihai se indreapta spre Cluj, unde ajunge la 11 august. De aici porneste spre Turda, in apropierea careia isi aseaza tabara, apoi trimite cea mai mare parte a trupelor sale la Fagaras unde se gasea familia lui intemnitata. La 16 august, in fruntea trupelor imperiale, soseste pe Campia Turzii si neimpacatul sau dusman, generalul Basta, a carui prezenta, potrivit planului de campanie, nu era prevazuta acolo. Din aceasta pricina, se spune ca intre cei doi comandanti ar fi avut loc neintelegeri in timpul carora, dupa afirmatiile cronicarului Szamoskozy, unul dintre boierii lui Mihai ar fi spus "Am pierdut Ardealul pe Campia Turdei, tot aici voiu sa-l redobandim".
Indiferent cum se vor fi petrecut lucrurile, cert este ca Basta avea mandatul imperialilor si intentia expresa de a-l suprima pe voievod. Dupa ce Mihai hotaraste sa-si desparta oastea de cea a lui Basta, la 18 august in ajunul plecarii voievodului spre Tara Romaneasca, generalul convoaca consiliul de comandanti din tabara lui si discuta chemarea si arestarea lui Mihai. Uciderea marelui voievod a fost hotarata cand Basta si-a dat seama ca prin pretentiile si personalitatea sa, Mihai era impotriva intereselor imperialilor austrieci. Pe locul unde gloriosul voievod a fost sacrificat de Casa de Austria, se ridica astazi un impunator monument care ne aminteste ca jertfa lui Mihai nu a fost un bun risipit fara folos, ci un indemn, un strigat de lupta preluat din generatie in generatie, al carui soroc se va implini abea in 1918, cand la Alba Iulia, capitala celor trei tari unite sub sceptrul sau, un popor care a stiut sa lupte timp de secole cu o perseverenta exemplara, va pectlui actul prin care romanii se regasesc in hotarele unei tari reintregite.
In vecinatatea monumentului a fost construita in anul 2005 Mănăstirea Mihai Vodă, copie după Biserica Mihai Vodă ridicată la București de catre Mihai Viteazul.
Pe locul fostei capele, a fost realizata in anul 1923 de catre Comitetul Femeilor Romane din Turda o Troita din lemn, la recomandarea si la dorinta Regelui Ferdinand I, exprimata la vizita sa, impreuna cu Regina Maria, prin Turda in anul 1919. Realizarea Troitei a fost posibila si cu sprijinul „Societatii monumentelor istorice” din Bucuresti. Troita de lemn, in prezent expusa la Muzeul de Istorie din Turda (din anul 1977), este lucrata in stil popular. Ea are gravata inscriptia: „Aici a fost rapus marele voievod Mihai Viteazul la 9 august 1601”.
Monumentul nou (obeliscul) a fost inaugurat la 8 mai 1977, în locul troitei din lemn ridicate in 1923 de catre Societatea Femeilor Romane din Turda, cu prilejul sarbatoririi unui secol de la proclamarea independentei de stat a Romaniei.
Inalt de 1601 cm, Monumentul este opera sculptorului Marius Butunoiu. Este construit din beton armat, placat cu travertin de Ruschita, pe un soclu dreptunghiular din tuf vulcanic. Are trei laturi simbolizand cele trei principate romane unite sub Mihai Viteazul in anul 1601. La baza fiecarei laturi se afla stemele celor trei principate romane, executate din marmura alba de Simeria, la fel ca si placa mormantului, de catre artistul clujean Vasile Rus Batin. Vechea troita din lemn se afla la muzeul de istorie din Turda.
Dupa glorioasa victorie obtinuta la 3 august 1 601 la Goraslau, impotriva ostilor nobiliare comandate de Sigismund Bathory, Mihai se indreapta spre Cluj, unde ajunge la 11 august. De aici porneste spre Turda, in apropierea careia isi aseaza tabara, apoi trimite cea mai mare parte a trupelor sale la Fagaras unde se gasea familia lui intemnitata. La 16 august, in fruntea trupelor imperiale, soseste pe Campia Turzii si neimpacatul sau dusman, generalul Basta, a carui prezenta, potrivit planului de campanie, nu era prevazuta acolo. Din aceasta pricina, se spune ca intre cei doi comandanti ar fi avut loc neintelegeri in timpul carora, dupa afirmatiile cronicarului Szamoskozy, unul dintre boierii lui Mihai ar fi spus "Am pierdut Ardealul pe Campia Turdei, tot aici voiu sa-l redobandim".
Indiferent cum se vor fi petrecut lucrurile, cert este ca Basta avea mandatul imperialilor si intentia expresa de a-l suprima pe voievod. Dupa ce Mihai hotaraste sa-si desparta oastea de cea a lui Basta, la 18 august in ajunul plecarii voievodului spre Tara Romaneasca, generalul convoaca consiliul de comandanti din tabara lui si discuta chemarea si arestarea lui Mihai. Uciderea marelui voievod a fost hotarata cand Basta si-a dat seama ca prin pretentiile si personalitatea sa, Mihai era impotriva intereselor imperialilor austrieci. Pe locul unde gloriosul voievod a fost sacrificat de Casa de Austria, se ridica astazi un impunator monument care ne aminteste ca jertfa lui Mihai nu a fost un bun risipit fara folos, ci un indemn, un strigat de lupta preluat din generatie in generatie, al carui soroc se va implini abea in 1918, cand la Alba Iulia, capitala celor trei tari unite sub sceptrul sau, un popor care a stiut sa lupte timp de secole cu o perseverenta exemplara, va pectlui actul prin care romanii se regasesc in hotarele unei tari reintregite.
In vecinatatea monumentului a fost construita in anul 2005 Mănăstirea Mihai Vodă, copie după Biserica Mihai Vodă ridicată la București de catre Mihai Viteazul.
