Consiliul Local Municipal Turda întrunit în şedinţa extraordinara la data de 18.05.2005;
Luând în dezbatere Proiectul de hotărâre cu privire la DRAPELUL MUNICIPIULUI TURDA, elaborat din iniţiativa primarului municipiului Turda, domnul Tudor Ştefănie;
Având în vedere Raportul S.U.A.T. nr. 11133 / 154 din 18.05.2005;
Ţinând seama de avizul Comisiilor de specialitate a Consiliului Local nr.3 pentru ecologie, protecţia mediului, urbanism şi amenajarea teritoriului, administrarea domeniului public şi privat, investiţii şi nr.5 pentru învăţământ, cultură, sănătate, tineret, sport şi turism ;
În conformitate cu prevederile H.G.R. nr.25/16.01.2003.(publicat în Monitorul oficial al României nr.64/2003 partea I-a art.8 privind stabilirea metodologiei de elaborare, reproducere şi folosire a stemelor judeţelor, municipiilor, oraşelor şi comunelor şi a H.G.R. nr.1157 din 21.11. 2001pentru aprobarea Normelor privind arborarea drapelului României, intonarea imnului naţional şi folosirea sigiliilor cu stema României publicată în Monitorul oficial nr.776/2001;
În temeiul art.38 alin.2 lit.b) şi al art.46 alin.1, 2 şi 5 din Legea nr.215/2001 privind Administraţia publică Locală şi a Regulamentului de funcţionare al Consiliului Local,
H O T Ă R E Ş T E :
Art.1. Se aprobă DRAPELUL MUNICIPIULUI TURDA varianta II.
Art.2. Cu comunicarea şi ducerea la îndeplinirea prezentei hotărâri se încredinţează Primarul, Viceprimarul, Secretarul Consiliului Local, Serviciul de Urbanism şi Amenajarea Teritoriului din cadrul Primăria Turda.
PRESEDINTE DE SEDINTA,
Emil DARDAI
CONTRASEMNEAZA
SECRETARUL municipiului TURDA,
Jr. Liviu BODEA
NOTA: Problemele de mai sus au fost analizate si avizate favorabil de Comisiile de specialitate a Consiliului Local nr. 3 si nr. 5 prin presedintii acestora dl. Miclaus Vasile si d-na Adamossy Clara.
VOTURI:
Pentru: 18
Impotriva: –
Abtineri: –
Numarul total al consilierilor Consiliului Local este 21.
Numarul consilierilor prezenti este 18.
R O M A N I A
APROBAT:
PRIMAR,
JUDETUL CLUJ
Tudor ŞTEFĂNIE
MUNICIPIUL TURDA
P R I M A R I A
SERVICIUL URBANISM SI AMENAJAREA TERITORIULUI
COMPARTIMENT URBANISM SI AMENAJAREA TERITORIULUI
Nr. ___________________ din 18.05.2005.
RAPORT,
privind aprobarea
DRAPELULUI MUNICIPIULUI TURDA
OBIECTUL RAPORTULUI: PROIECT DE HOTĂRÂRE privind aprobarea DRAPELULUI MUNICIPIULUI TURDA
INIŢIATOR: Primarul municipiului Turda, Tudor Ştefănie;
DATE DESPRE OBIECT:
PROIECTANT: din oficiu S.U.A.T. – C.U.A.T.
PREVEDERI LEGALE: Stema municipiului Turda aprobată prin H.G.R. nr.487/2000 anexa 2 poate fi folosită conform H.G.R. nr.25/16.01.2003.(publicat în Monitorul oficial al României nr.64/2003 partea I-a art.8 privind stabilirea metodologiei de elaborare, reproducere şi folosire a stemelor judeţelor, municipiilor, oraşelor şi comunelor
Stema se poate aplica pe drapelul local ca simbolul comunităţii urbane Turda şi se poate utiliza în conformitate cu H.G.R. nr.1157 din 21.11.2001 pentru aprobarea Normelor privind arborarea drapelului României, intonarea imnului naţional şi folosirea sigiliilor cu stema României publicată în Monitorul oficial nr.776/2001
În urma cercetărilor efectuate din oficiu S.U.A.T./C.U.A.T. la Arhivele Naţionale Direcţia Judeţeană Cluj, la Biblioteca Universitară Cluj s.a. am găsit date referitoare la drapelul arhaic al oraşului Turda (epoca medievală) descris în ANEXĂ la prezenta.
Date sau descrieri mai recente nu am găsit privind drapelul local.
PROPUNERE COMPARTIMENT: se propun următoarele 3 variante de drapel – descrieri conform ANEXĂ prezentei
- câmp alb „divizat în pal”(bară verticală) aur
- câmp alb „divizat în pal” (bară verticală) roşu
- câmp tăiat în două cu partea superioară aur, partea inferioară albastru – drapel arhaic.
Prevederi – reglementări de utilizare:
1. în conformitate cu H.G.R. nr.1157 din 21.11.2001 pentru aprobarea Normelor privind arborarea drapelului României, intonarea imnului naţional şi folosirea sigiliilor cu stema României art.2
alin(3): La sediile primăriilor, ale consiliilor judeţene şi ale prefecturilor, la intrarea principală, deasupra acesteia, vor fi arborate două drapele care vor încadra stema României.
Alin(4) în unitatea administrativ-teritorială cu stema proprie aprobată în condiţiile legii , drapelele vor încadra cele două steme (stema ţării şi stema locală). În toate cazurile stema României va fi aşezată în stânga stemei unităţii administrativ-teritoriale, privind stemele din faţă.
2. însemnele locale se pot folosi conform H.G.R. nr.25/16.01.2003. art.8( (1) Stemele aprobate pot fi reproduse pe firmele şi sigiliile autorităţilor administraţiei publice locale, pe imprimatele acestora şi pe indicatoarele care marchează intrarea în judeţe şi localităţi. Ele vor fi expuse pe frontispiciul clădirilor în care se află sediul autorităţilor administraţiei publice locale, împreună cu stema ţării, potrivit reglementărilor existente.
(2) Stemele pot fi folosite cu prilejul unor manifestări de interes local, în acţiuni protocolare sau festive şi pot fi reproduse pe insigne, embleme, pe diferite tipărituri şi alte obiecte destinate să contribuie la cunoaşterea specificului local.
(3) În cazurile în care stemele judeţelor, municipiilor, oraşelor şi comunelor sunt reproduse, expuse sau folosite împreună cu stema României, acestea vor fi aşezate în dreapta stemei ţării, privind stemele din faţă, şi nu vor avea dimensiuni mai mari decât cele ale stemei ţării.)
CONCLUZIE : din oficiu se optează la varianta 3.
Sef serviciu,
ing. Iosif Dumitru
Intocmit,
arh. Vass Sara
ANEXĂ
la Raport S.U.A.T./C.U.A.T. nr.______________din 17.05.2005.
VARIANTA I-a – câmp alb „divizat în pal”(bară verticală) aur cu proporţii egale de 1/3-a parte: alb – aur – alb
VARIANTA II-a – câmp alb „divizat în pal” (bară verticală) roşu cu proporţii egale de 1/3-a parte: alb – roşu – alb
VARIANTA II-a – drapel arhaic – câmp tăiat în două: cu partea superioară aur, partea inferioară albastru.
PRECIZĂRI pentru aprobare:
● la variantele I. şi II. bara de mijloc(color) se va alege folosirea centrată sau excentrică a barei, adică pe partea opusă a barei de fixare a materialului de drapel
● Stema aplicată pe steag în cazul utilizării ca fanioane, sau pe catarg se va aplica întotdeauna :
– în cazul variantelor I. şi II. pe bara color
– în cazul variantei III. pe linia de întâlnire a celor două culori arhaice aur/albastru .
Motivare culori propuse: Alb – pace, echilibru, armonie, lumină …
Aur – lumină, armonie, spiritualitate …
Roşu – energie, putere …
Albastru – linişte, optimism, echilibru …
TRADUCERE TEXT alăturat materialului documentar cu fotocopii color privind descrierile steagului arhaic al oraşului Turda preluat conform BIBLIOGRAFIE: Hoppal Dezső – Stemele comitatelor Ungariei isorice – apărută în anul 2001 documentată după lucrarea lui Hugo Gerhard Ströhl „Österreichisch – Ungarische Wappenrolle” 1899 ediţia a 3-a
DESCRIEREA STEMELOR COMITATELOR ZONA TURDA :
STEMA COMITATULUI MUREŞ – TURDA: Câmpul roşu din dreapta(dextra)* scutului despicat este ornat cu 3 fâşii argintii, dintre care cele două inferioare sunt acoperite de un măr înverzit şi plin cu mere aurii. Solul verde este şi el acoperit cu mere aurii. În al doilea brâu roşu este amplasată o stea aurie cu 8 colţuri. Pe solul verde al câmpului din stânga(senestra) stă un viteaz încoronat, îmbrăcat în zale, sprijinind cu mâna dreaptă steagul auriu albastru, cu mâna stângă sprijinind pe buzduganul auriu. La picioarele lui sunt împrăştiate monede aurii. Stema veche a comitatului este identică cu aceasta, doar scutul este timbrat cu o coroană cu 5 ramuri. Se mai cunoaşte o variantă în care primul câmp este albastru. Cele 3 brâuri(fâşii) argintii fac referire la râurile Mureş, Târnave şi Niraj. Pe măr cresc merele lui Paris. Silueta din stânga îl reprezintă pe Sfântul Ladislau(sec.XIII) cu steagul oraşului Turda, la picioarele lui monedele de aur sunt împrâştiate de conducătorul cuman Kapolcs(în alte relatări horde de tătari), pentru a distrage atenţia ungurilor, dar monedele s-au transformat în pietre în Cheile Turzii.
* în descrierea heraldică dreapta şi stânga se referă la scut şi nu la privitor – invers decât în limbajul obişnuit
STEMA COMITATULUI TURDA – ARIEŞ: Câmpul roşu superior al scutului tăiat este ornat cu un chei abrupt format printre două stânci reprezentat în culori naturale. Pe pereţii stâncilor se văd două potcoave de cai negre înconjurate de monede de aur. Câmpul verde inferior al scutului are două fascii(brâuri) în formă de valuri, cea superioară aurie, cea inferioară argintie. Cheia, potcoavele şi monedele se referă la legenda Sfântului Ladislau(sec.XIII) care s-a rugat Dumnezeului să-l salveze de cumani(după alte relatări îl urmăreau tătarii). Atunci muntele din spatele lui s-a crăpat formând un chei uriaş şi regele a scăpat. Urmele potcoavelor erau vizibile odinioară. Legenda monedelor de aur e aceeaşi cu cea a comitatului Mureş-Turda, şi anume conducătorul cuman Kapolcs( a împrăştiat monede de aur pe drum să-i distragă pe unguri, dar s-a produs o minune: aurul s-a prefăcut în pietriş. Cele două brâuri simbolizează râurile Arieş(aur) şi Mureş(argint). Stema a fost donată de Franz Iosif(1848-1916) în anul 1882.
Mai demult se cunoştea stema dublă în care se afişau alipite cele două steme distinct ale comitatului Turda(primită în anul 1751) şi ale scaunul Arieş(primită în anul 1752).
GLOSAR:
Drapel – însemn format dintr-o bucată de pânză(de la postav până la mătase) prins de portdrapel (bară) în poziţie fixă, în culori diferit alese în funcţie de motivul privind obiectul simbolizării( simbolizarea de ●apartenenţă sau diferenţieri – naţionale, comunitare,… asociaţii etc. …; ●comercială – maritim, fluvial…; ●atenţionare – transport…. Periculos, căi ferate …, aplicaţii militare etc…., ●festivităţi – diferenţiere … manifestări de sărbătoare, doliu, ….
Steag – fanion – însemn format dintr-o bucată de pânză care se arborează pe catarg glisând ( steagul fiind mobil – faţă de drapel) de-a lungul catargului. (în germană – banner, în franceză – banniére, în italiană – bandiera)
Istoric: LABARUM lat. – steag de luptă apoi steag imperial din epoca romană purtat în faţa paradei imperiale, care a fost instituit de către Constantin cel Mare; postav sau mătase de formă drepunghiulară aplicată cu o riglă de fixare de-a latul suliţei sau pe o bară de suport. Pânza labarumului era brodată cu însemnul lui Cristos în aur.
Intocmit: arh.Vass Sara